Onestiul

Desi la origine un oras muncitoresc, activitãtile culturale nu au întârziat sã aparã. Principalele institutii de culturã ale orasului sunt biblioteca municipalã, fundatia George Cãlinescu si Casa de Culturã a Sindicatelor.

Actuala bibliotecã municipalã “Radu Rosetti” continuã activitatea Societãtii Culturale “Cosânzeana” constituitã în 1936. În perioada comunistã biblioteca a functionat într-un spatiu impropriu, în câteva apartamente de pe strada Radu R. Rosetti (fosta Progresului). Cu toate disfunctionalitãtile generate de conditiile impuse de sistemul trecut, prin eforturile personalului, fondul de carte si serviciile oferite s-au îmbunãtãtit constant. Dupã revolutie a urmat o perioadã în care s-au organizat manifestãri de amploare alãturi de cele intrate în traditia bibliotecii: simpozioane, auditii muzicale, conferinte, lansãri de carte, expozitii documentare, proiectii video si altele. În 1996 s-a început constructia noii clãdiri dându-se în folosintã in iunie 2001. Rezultatul este cea mai modernã bibliotecã din tarã si una dintre cele mai moderne din Europa, având servicii de înaltã calitate: împrumut de cãrti, acces la Internet, proiecte culturale.

Casa de Culturã a Sindicatelor si-a început activitatea în 1959, în actuala clãdire functionând de la 15 decembrie 1967. În cadrul acestei institutii functioneazã sectii de muzicã, teatru, dans, cinematografie. Membrii acestor sectii au reusit sã câstige numeroase distinctii în concursurile de profil. Cele mai bune rezultate au fost obtinute de sectia de muzicã condusã de compozitorul Eugen Bertea. Astfel, scena Casei de Cultura a fost rampa de lansare pentru numerosi artisti care au obtinut si recunoasterea nationalã. Iî amintim pe Carmen Radulescu, Romeo Ifrim, Loredana Groza, Teodora Enache, Cristina Spãtaru. Anual, la Onesti se organizeazã Concursul International de Muzicã pentru Copii “Ti Amo”, care reuneste, în afarã de participanti, mari personalitãti ale muzicii românesti.

Fundatia George Calinescu se ocupã cu organizarea de momente aniversare si simpozioane, lansãri de carti, expozitii de picturã si graficã, organizarea de manifestãri culturale cu ocazia unor momente de aniversare. Activitãtile fundatiei sunt manifestarea anualã “Zilele culturii cãlinesciene”, expozitia permanentã “Univers cãlinescian”, editarea revistei “Jurnalul literar”, recitalul “Poetul în cetate”, colocviul “Trotus – entitate istoricã”.

Cea mai importantã manifestare culturalã a fundatiei este manifestarea anualã “Zilele culturii cãlinesciene”, a cãrei istorie începe în 1969. Apãrutã în 1962 drept Cercul literar “Al. Sahia”, fundatia va cãpãta numele de “Cenaclul G.Cãlinescu” si ulterior va fi înscris în evidenta Uniunii Scriitorilor. În timp, Cenaclul obtine anumite premii, are loc publicarea primei culegeri literare proprii si editeazã revista “Jurnalul literar”. Dintre cei care au încurajat initiativa de la “Cenaclul Cãlinescu” din primii ani de activitate au fost: Victor Eftimiu, Marin Preda, St. Augustin Doinas, Ion Caraion, Eugeniu Sperantia, Nina Cassian, Romulus Vulpescu. Încercãrii de constituire a unui organism de creatie mai puternic i se opun foruri judetene, pânã în martie ’72, când s-a înfiintat Societatea Culturalã “G.Cãlinescu”.

Printre cei care au luat parte în decursul deceniilor de activitate la Zilele Culturii cãlinesciene se întâlnesc: filologul Ioan Micu, criticul N. Georgescu, criticul Al. Piru, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Mircea Zaciu, C-tin. Berdila, Laurentiu Ulici. Un membru activ al Fundatiei a fost încã de la prima editie a Zilelor culturii cãlinesciene, doamna Elisabeta Alice Vera Cãlinescu. Prezenti în orasul nostru au mai fost: Marin Sorescu (iunie 1970), George Pruteanu, Serban Cioculescu, Fanus Neagu, C- tin. Ciopraga, Solomon Marcus, Al. Husar, Gh. Grigurcu, Iorgu Iordan, Gabriel Dimisianu, Al. Paleologu, Nechita Stanescu (iunie 1978), Mircea Cãrtãrescu, Ov. S. Crohmalniceanu, George Balaita, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Andrei Plesu, Al. Zub, Leopoldina Balanuta, Romulus Vulcanescu. Multi dintre ei au participat si au sustinut lucrãri la mai multe editii, devenind personalitãti de bazã în crearea si desfãsurarea acestui fenomen.