Dana LUNGU
Onesti Expres – 9 iulie 2009

Biserica romano-catolica Sf. Fecioara
Aceasta biserica este cel mai vechi lacas de cult din Bacau. A fost construita inca din veacul al XV-lea de doamna Margareta, una din sotiile lui Alexandru cel Bun. Biserica nu se mai pastreaza. Catedrala care poate fi vazuta astazi, a fost inaltata intre 1841 si 1846. Intrarea sa este vegheata de doua statui reprezentanu-l pe Sf. Francisc de Assisi si pe Sf. Iosif cu pruncul Iisus in brate. Cei doi sunt patronii Provinciei Franciscane Moldova.

Biserica si Curtea Domneasca
Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda – fiul si coregentul lui Stefan cel Mare – care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din aceasta epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la Iasi, Manastirea Trei Ierarhi. In incinta manastirii se pastreaza si ruinele unui palat domnesc (1481) in care Alexandru-Voda a locuit.

Codrul secular de la Runc-Racova
Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de padure de fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara. In apropiere se gaseste un arbore ingemanat prin cresterea a doua specii diferite de fag: fagul obisnuit si fagul oriental. Cele doua specii se observa clar in coroana arborelui, mai ales prin aspectul diferit al fructelor.

Dealul Perchiu
Dealul Perchiu este o rezervatie naturala situata pe dealul cu acelasi nume (398 m altitudine) la nord de Onesti si acoperit cu paduri caracteristice silvostepei. Aici cresc arbori si arbusti termofili. In ansamblu, in pajistile si padurile de pe dealul Perchiu cresc circa 600 specii de plante cu flori, dintre care multe sunt rare in tara.

Lacul Balatau
Lacul Balatau este un lac de baraj natural care a fost declarat monument al naturii. Este situat la o altitudine de 530 m in Muntii Nemirei, la 3 km distanta de Salatruc. S-a format in 1883 datorita alunecarilor de teren si ploilor puternice si prelungite din timpul verii. In prezent, este foarte frecventat de pescari.

Lacul de acumulare de la Poiana Uzului
Si-a inceput formarea in 1972, in spatele barajului de beton in semicerc, inalt de 80 m, pentru a alimenta cu apa potabila si industriala judetul Bacau. Situat la altitudinea de 530 m pe Valea Uzului, pe care a acoperit-o pe o lungime de aproape 5 km, lacul are o suprafata de 335 ha si o adancime maxima de 75 m. A fost populat cu pastrav curcubeu si pastrav indigen. In amonte, se intinde Valea Uzului cu principalul ei afluent, populat cu pastrav, Valea Barzautei.

Manastirea Casin
Situata la 16 km de Onesti, aceasta a fost ridicata in 1655 de voievodul Gheorghe Stefan. Planul bisericii, arhitectura fatadelor, dimensiunile sale sunt identice cu cele ale bisericii Golia din Iasi, dar formele sunt simplificate. Biserica era inconjurata de case domnesti si de un zid de piatra inalt si puternic cu turnuri ca de cetate, fiind conceputa ca loc de aparare. In urma marelui cutremur din 1805, fiind grav avariata, manastirea a fost reparata de egumenul grec Ierotei, iar intre 1836-1839 de egumenul Isaaia din Constantinopol. www.manastireacasin.ro

Manastirea Cioplani
Manastirea Ciolpani este o ctitorie realizata in stilul manastirilor din nordul Moldovei (secolul al XII-lea).

Manastirea Rachitoasa
A fost inaltata la 1697 de Ilie Enache-Tifescu (“Frige-vaca”), mare spatar. Biserica a fost refacuta in 1739 de egumenul Daniil. A mai fost reparata in 1836 de egumenul Iacov. Manastirea a fost inchinata manastirii Vatoped de la Muntele Athos (Grecia).

Manastirea Raducanu
Manastirea Raducanu din Tg. Ocna a fost construita de catre Radu Racovita (1664). Biserica impresioneaza prin sculptura si pictura de mare valoare artistica. Aici se afla mormantul lui Costache Negri (1812-1876), mare carturar si revolutionar patriot.

Manastirea Runc
Manastirea Runc este ctitoria a lui Stefan cel Mare care a ridicat-o in urma victoriei asupra lui Petru Aron, in anul 1457, cand s-a urcat pe tronul Moldovei.

Manastirea Tazlau
Aceasta manastire, denumita si biserica “Nasterea Maicii Domnului”, a fost construita de Stefan cel Mare, intre anii 1496-1497. Turla pastreaza baza stelara, specifica acestei epoci, cu unele modificari in partea superioara. Sculptura aparte sporeste valoarea artistica a monumentului. O piesa remarcabila este usa de la intrarea in pronaos, scluptata in lemn de arin la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre “Cozma maistru” (inscriptie datata din 1596). Panoul central este lucrat foarte frumos in stilul gotic flamboyant. In partea superioara, intr-un chenar tot de origine gotica, este sculptata stema Moldovei.

Monumentul Comemorativ Oituz
Monumentul Comemorativ Oituz a fost ridicat in amintirea luptelor purtate aici in primul razboi mondial. Pasul Oituz este singurul punct in care trupele romane nu au cedat in cei doi ani de razboi (1916-1918).

Parcul de agrement de la Comanesti
Parcul de pe fostul Domeniu Ghica – Comanesti este un parc de agrement care detine specii decorative foarte rare: paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de Pensilvania.

Parcul dentrologic Haghiac
Parc dendrologic-Haghiac situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Tg. Ocna si 3 km vest de Doftana, este o rezervatie forestiera ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa).

Parcul dentrologic Hemeiusi
Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Poiana Sarariei
Poiana Sarariei este o rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna.

Rezervatia complexa Nemira
“Plaiurile si stancariile Nemirei” (pe culmea principala a Muntelui Nemira) constituie o rezervatie naturala complexa, constituita dintr-o portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul oriental si arboretul de tisa. Varful Nemira atinge o inaltime de 1648 m. Tot aici se mai gasesc doua lacuri mici de baraj natural numite Baltile Nemirei. In padurile de molid, in jurul izvoarelor, se intalnesc specii ca: Saxyfraga Cymbalaria, Goodiera repens, Taxus Bacata, iar pe stincariile Nemirei cresc: Leonto podium alpinum, Centaures Kotschyana, Sedum caeea, Draba carinthiasca etc.

Rezervatia forestiera de pe Paraul Alb
Rezervatia forestiera de pe Paraul Alb (afluent al Asaului), este reprezentata de un arboret vechi, format din pin silvestru, molid, brad, fag.

Rezervatia naturala de la Darmanesti
Rezervatia naturala de la Darmanesti este situata la o altitudine de 600-700 m pe un versant, acoperind o suprafata de 3 ha. Este formata dintr-o padure de tisa. Cele cateva sute de arbori de tisa au inaltimea de 6-7 metri.
Slanic Moldova
Amplasata intr-o frumoasa depresiune din Carpatii Rasariteni, la 18 km sud-vest de Targu- Ocna, pe valea Slanicului, la o altitudine de 530 m, statiunea balneoclimaterica Slanic- Moldova este apreciata atat pe plan intern cat si international. Datorita celor 21 de izvoare de ape minerale (descoperite in 1800), renumite pentru calitatile lor terapeutice, dar si cadrului natural montan in care se afla, aceasta statiune reprezinta un important centru turistic.

Stejarul din Borzesti
Este un arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce duc pana in vremea lui Stefan cel Mare.

Targu Ocna
Statiunea Targu Ocna este asezata in lunca Trotusului, la o altitudine de 208 m. Are o clima moderata, intre cea specifica zonei de dealuri si de munti mijlocii. Statiunea se afla la 14 km de municipiul Onesti si dispune de 7 izvoare folosite in tratarea bolilor reumatismale.

sursa: www.pensiunituristice.com

Municipiul Onesti este legat de Bacãu prin Drumul European E572, care face de asemenea si legãtura cu vestul tãrii via Brasov. Legãtura cu nordul tãrii se face pe drumul E85 spre Suceava si E 583 spre Iasi.

Principalele legãturi feroviare sunt: spre vestul tãrii – Comãnesti – Tg. Mures, Comãnesti – Miercurea Ciuc – Brasov, spre sud – Adjud – Focsani – Buzãu – Bucuresti, spre nord – Adjud – Bacãu – Roman – Suceava, spre est – Adjud – Bacãu – Roman – Iasi

Aeroportul cel mai apropiat este la 50 de km de Onesti, la Bacãu si deserveste atât rute interne, cât si internationale.

Municipiul Onesti este situat pe terasa inferioarã a Casinului, în zona dintre râurile Oituz si Casin.

Ocupã partea sudicã a depresiunii Tazlãu – Casin, aflându-se la confluenta a patru râuri: Oituz – Trotus, Casin – Tazlãu, la întretãierea a douã drumuri comerciale: Adjud – Ghimes si Bacãu – Oituz, la latitudine nordicã 46015’’ si longitudine esticã 26045’’. Se învecineazã la sud-est cu comuna Stefan cel Mare, la nord-est cu comuna Gura- Vãii, la nord cu comuna Helegiu si comuna Bârsãnesti, la vest cu comuna Tg Trotus, la sudvest cu comunele Bogdãnesti si Pârgãresti. Suprafata totalã a municipiului este de 4367 ha. Podul terasei pe care este situat Onestiul este plat, la o înãltime relativã de 10 – 15 m fatã de râurile Casin si Oituz.

Este o zonã relativ deluroasã, cu altitudini cuprinse între 300 si 600 m. În imediata apropiere se aflã dealul Perchiu, care este monument al naturii si are o înãltime de circa 300 m, fiind un obiectiv des vizitat de cãtre locuitorii municipiului.

Clima din zoṇ este de tip temperat continental, cu diferente mari de temperatuṛ de la iarṇ la vaṛ, temperaturile extreme fiind iarna Р25C, iar vara 35C.

În anul 2005, municipiul Onesti are în componentã 5 cartiere de locuinte individuale (case), acestea fiind: Slobozia, Borzesti, Cuciur, 6 Martie si Buhoci.

Informatii Generale – Relief Onesti

Subcarpatii Moldovei sint cuprinsi intre Valea Moldovei (in nord), Valea Trotusului (in sud), Carpatii Orientali (in vest) si culoarul Siretului (in est).

Subcarpatii Moldovei formeaza o zona de trecere de la Carpatii Orientali la Podisul Moldovei. Desi unele trasaturi subcarpatice sint prezente pe o zona foarte ingusta (4 km) si la nord de Valea Moldovei (depresiunile Solca si Cacica), aceasta este inclusa la Podisul Sucevei, Subcarpatii in forma clasica fiind doar la sud de Valea Moldovei.

Relief si subdiviziuni

Subcarpatii Moldovei au un relief relativ mai simplu decit celelalte regiuni subcarpatice.
Relieful lor este grefat pe o structura mai simpla, mai putin cutata si este format dintr-un singur sir de dealuri si un singur sir de depresiuni.
Pe vaile principale (Bistrita si Trotus), care-i traverseaza pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizeaza o legatura naturala strinsa intre Carpatii Orientali, Subcarpati, culoarul Siretului si Podisul Moldovei; spre nord, aceasta functie este realizata pe Valea Moldovei.
Subcarpatii Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m si altitudini extreme cuprinse intre 911 m (Culmea Plesului) si 150 m spre culoarul Siretului.
Sint alcatuiti predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate in sirul de dealuri (Plesu, Pietricica).
Dealurile sint dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamt-Cracau-Bistrita-Tazlau-Casin pe o structura de sinclinal alungit limitrof Carpatilor. Spre culoarul Siretului si al Moldovei exista o prispa de depunei piemontane (pietrisuri si nisipuri).
Principala caracteristica a Subcarpatilor Moldovei o constituie succesiunea dinspre zona montana spre exterior, in doua fisii paralele, a unui singur sir de depresiuni (depresiunile Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin) si a unui singur sir de dealuri (dealurile Plesu, Corni, Runcu, Barboiu, Pietricica).
Spre sud, intre Trotus si Susita, spatiul depresionar se reduce foarte mult, dar are o intindere mai mare si o forma mai deosebita zona dealurilor reprezentate de dealul Ousoru, continuat  spre Valea Siretului cu platforma Zabrauti si o prispa de depuneri piemontane.

(1) Depresiunea Neamtului, situata in nord, este relativ mica si marginita strins de Culmea Plesului si Dealul Corni. Este strabatuta de riurile Neamt (care in cursul superior se numeste Ozana) si Topolita.
(2) Depresiunea Cracau-Bistrita este situata pe Bistrita si prelungita pe afluentul ei Cracau. Este mult mai larga, dealurile care o marginesc sint mai mici (Dealul Cornii 592 m, Dealul runcu, 507 m) si ofera o larga deschidere si legatura spre culoarul Moldova-Siret. Zona depresionara se continua pina aproape de Bacau; in axul ei, pe Bistrita, este dezvoltat un sistem de trasee fluviale etajate. Este puternic industrializata (Piatra Neamt, Roznov, Savinesti, Buhusi).
(3) Depresiunea Tazlau – Casin  este situata pe riurile Tazlau-Trotus-Casin (care isi aduna apele la Onesti) si are un pronuntat caracter longitudinal; este marginita spre est de culmea Pietricica (746 m), bine evidentiata in relief si impadurita, iar spre sud de Dealul Ousoru (753 m). Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, strabatut de Tazlau. Este industrializata mult in zona de confluenta cu Trotusul (Onesti-Borzesti).

Clima, hidrografia, invelisul biogeografic si resursele naturale

Subcarpatii Moldovei au un climat influentat de pozitie, altitudine si desfasurarea in altitudine.
Temperatura medie scade de la sud la nord (9°C la Onesti, 8°C la Tirgu Neamt) si scade cu altitudinea.
Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1°-2°C decit zona montana si Podisul Moldovei, datorita adapostului morfologic.
Circulatia aerului este predominanta din directia nord-vest (datorita canalizarii aerului ce traverseaza Carpatii in lungul vailor principale: Moldova, Bistrita, Trotus), dar patrunde uneori si Crivatul din nord-est, peste inseuarile joase ale dealurilor subcarpatice. Precipitatiile sint de 600-700 mm/an. In nord se resimt influente scandinavo-baltice
Pe ansamblu este un climat de dealuri joase (in depresiuni) si de dealuri mai inalte (pe culmile Pietricica si Plesu). In depresiunile Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin se produc iarna inversiuni de temperatura, iar dinspre zona montana bat uneori (mai des primavara) vinturi cu caracter de foen.

In nord curge Moldova, care primeste ca afluenti riurile Neamt (Ozana) si Topolita, in partea centrala curge Bistrita (cu afluentul ei Cracau), iar in sud Trotusul, care primeste la Onesti riurile Tazlau, Casin si Oituz.
Exista lacuri de acumulare pe Bistrita si citeva iviri de izvoare minerale (Oglinzi, Baltatesti).
Vegetatia naturala predominanta o reprezinta padurile de stejar (in amestec cu alte foioase), paduri de gorun (in amestec cu carpen) si pe dealurile mai inalte, paduri de fag.

Solurile predominante sint solurile argiloiluviale, solurile cenusii si cernoziomice (frecvente in depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita). Linga Piatra Neamt, la contactul dintre zona montana si Subcarpati exista rezervatia paleontologica si geologica de la Cozla.

Resursele naturale ale Subcarpatilor Moldovei sint: sare, petrol, gaze asociate, saruri de potasiu, roci de constructie (argila), potentialul hidroenergetic al riurilor (valorificat in cadrul Bistritei), apa (pentru industrie si consum urban), resurse de soluri si terenuri arabile favorabile agriculturii, pajisti de dealuri (relativ reduse ca intindere), un fond forestier (modest insa), si izvoare minerale care favorizeaza tratamentul balneo-climateric.

Populatia si asezarile

Zonele depresionare au o densitate ridicata a populatiei (150- 200 loc./km¨) datorita sporului natural ridicat (6-7 %o) fata de media pe tara.
Exista deplasari permanente (spre alte regiuni si spre orase) si fenomene de navatism atit spre orase (Piara Neamt, Buhusi, Bacau, Onesti, Tirgu Neamt), cit si spre platformele industriale, (Borzesti, Roznov, Savinesti).
Satele sint mari si au in general o structura adunata. Au profil agricol, industrial, sau legat de exploatarea unor resurse. Un fost centru urban pina in secolul trecut (Tirgu Trotus) a devenit localitate rurala.
Orasele sint: Piatra Neamt, Onesti, Buhusi, Tirgu Neamt, Tirgu Ocna.
Piatra Neamt (123.000 loc.) a devenit in ultimele decenii un oras mare la nivelul retelei urbane a tarii. Este un oras modernizat, care imbina arhitectura veche cu constructiile mai noi. Are vocatie industriala (industria lemnului, constructii de masini) completata de platformele industriei chimice din apropiere (Roznov, Savinesti), la care se adauga activitati comerciale, administrative, culturale si turistice.
Onesti (59.000 loc.) este un oras complet nou construit (in anii 1965 -1970) pe locul fostului sat cu acelasi nume o data cu zona industriala din apropiere (Borzesti). A devenit principalul centru urban de pe Valea Trotusului. In apropiere Tirgu Ocna (16.000 loc.) a ramas mai mult un centru de extractie a sarii. Buhusi (22.000 loc.) este compus dintr-o parte mai veche (situata in vale) si o parte mai noua, construita pe o terasa a Bistritei; are industrie textila si alimentara. Tirgu Neamt (22.000 loc.), centru istoric si centru urban vechi, are o industrie mai modesta (indeosebi de prelucrare a lemnului).

Caracteristici economico-geografice

Subcarpatii Moldovei reprezinta o zona activa din punct de vedere economic.
Petrolul, cunoscut si exploatat inca din secolul trecut, se extrage in prezent la Solont, Balcani, Pirjol, Stanesti, Tescani, Tazlau, Tirgu Ocna si Casin ; alte exploatari (Moinesti, Zemes, Medirzau, Lucacesti) se afla situate inspre vest, spre zona flisului.
Petrolul extras din zona flisului si din Subcarpati se prelucreaza la Borzesti si Darmanesti.  La Beresti-Tazlau se exploateaza gaze naturale. La Borzesti, pe linga produse de rafinare a petrolului se obtin si diferite produse ale industriei petrochimice (cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, mase plastice). Din Depresiunea Transilvaniei ajunge aici o conducta de gaz metan.

Centrele electroenergetice principale sint termocentrala Borzesti, alte termocentrale mai mici (Piatra Neamt, Buhusi) si citeva hidrocentale, pe Bistrita (intre Piatra Neamt si Bacau).

Industria chimica produce diverse produse petrochimice (Borzesti), fire sintetice     (Savinesti), ingrasaminte azotoase (Roznov), produse clorosodice (la Borzesti pe baza extractiei de sare de la Tirgu Ocna), celuloza si hirtie (Piatra Neamt). Sarurile de potasiu exploatate la Tazlau sint folosite in industria de ingrasaminte complexe.
Industria lemnului este mai reprezentativa la Piatra Neamt (cherestea de rasinoase) si Onesti (cherestea de fag).
Industria materialelor de constructii este reprezentata la Piatra Neamt, unde se obtin prefabricate din beton, ceramica pentru constructii si ceramica fina.
Industria textila realizeaza produse de prelucrare a lanii la Buhusi si tricotaje la Piatra Neamt.

Fondul funciar bun, cu terenuri arabile intinse in depresiuni, permite cultura cerealelor, a plantelor industriale, furajere si pomicultura.
Cresterea animalelor se face pe baza unor pasuni si a culturii plantelor furajere; exista efective notabile de bovine, ovine, porcine, precum si de pasari.

Caile de comunicatie principale pornesc de pe culoarul Siretului (pe unde trece magistrala feroviara 5 si drumul international E 85 Bucuresti-Suceava) pe vaile principale spre zona subcarpatica si Carpatii Orientali.
Pe Valea Trotusului trece o cale ferata electrificata transcarpatica, de o deosebita insemnatate (Adjud-Onesti-Comanesti-Ciceu), insotita si de o sosea.
Pe Valea Bistritei este calea ferata Barcau-Piatra Neamt (si de aici la Bicaz) cu un drum rutier paralel. Recent orasul Tirgu Neamt a fost legat printr-o cale ferata noua de Pascani, racordindu-l astfel la reteaua feroviara a tarii.
Sosele modernizate leaga, de asemenea, Piatra Neamt de Roman, Tirgu Neamt de Pascani si Tirgu Neamt de Piatra Neamt.

Turismul cuprinde obiective de interes national si international in partea de nord, in jurul orasului Tirgu Neamt; Cetatea Neamtului, manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu, statiunile Oglinzi si Baltatesti. Exista obiective turistice si in orasul Piatra Neamt, in imprejurimi (Cozla) si la Tirgu Ocna (salina).

Informatii selective (pastile) despre Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei
Diferentierea Podisului Moldovei in cele trei diviziuni
In Podisul Sucevei masivele deluroase alterneaza cu portiuni joase generand un relief neuniform
De ce subunitatea situata in NE Podisului Modovei poarta denumirea de Campia Moldovei (Campia Jijiei)
De ce subunitatea situata in NE Podisului Modovei poarta denumirea de Campia Moldovei (Campia Jijiei)
Afluentii Siretului sunt:
Afluentii Prutului
In vaile raurilor ale caror ape scad mult in timpul varii se instaleaza iazuri
Diferentierile climatice din cele trei subunitati ale Podisului Moldovei aparute pe fondul general al climatului de dealuri
Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia:
Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura Podisului Moldovei
Asezarile urbane din Podisul Modovei sunt:
Orasele de tip feudal din Podisul Moldovei atestate de cronici si documente sunt:
Orasele din Podisul Moldovei grupate in functie de categoria numerica:
Magistrala feroviara Bucuresti – Iasi – Ungeni trece si prin:
Din Magistrala Bucuresti – Iasi – Ungeni linii ferate secundare se indreapta spre estul Podisului Moldovei:
Zona Podisului Moldovei este deservita de urmatoarele linii aeriene:
Formele de relief din Podisul Sucevei sunt:
Ape curgatoare din Podisul Sucevei
Formele de  relief Campia Moldovei
Ape curgatoare din Campia Moldovei
Forme de relief din podisul Barladului
Ape curgatoare din Podisul Barladului

Diferentierea Podisului Moldovei in cele trei diviziuni: Podisul Sucevei, Campia Moldovei si Podisul Barladului se datoreaza faptului ca partea nordica a Podisului Moldovei a avut o evolutie mai indelungata sub actiunea agentilor externi, fata de partea sudica, precum si particularitatilor biopedoclimatice.

In Podisul Sucevei masivele deluroase alterneaza cu portiuni joase generand un relief neuniform. Aceste sunt:

- portiuni joase:
- Depresiunea Radauti;
- Culoarul Sucevei;

- masive deluroase:
- Dealul Cungi (688 m);
- Dealul Dragomirnei (522 m);

- Culmea Siretului fragmentata de inseuarile Bucecea si Ruginoasa in Dealul Bour si Dealul Mare (588 m).

De ce subunitatea situata in NE Podisului Modovei poarta denumirea de Campia Moldovei (Campia Jijiei). Aceasta se datoreaza importantei agricole a zonei si nu aspectului reliefului (a carui nota dominanta este aceea de dealuri scunde).

Podisul Barladului este puternic fragmentat de Bardlad cu afluentii sai:
- Barlad;
- Crasna;
- Vaslui;
- Racova;
- Tutova;
- Zeletin

Afluentii Siretului sunt:
- pe dreapta:
- Suceava;
- Moldova;
- Bistrita;
- Trotusul.

- pe stanga:
- Barladul;
- Covurlui.

Afluentii Prutului, in ordinea in care ii primeste sunt:

- Baseul;
- Jijia cu Sitna si cu Bahlui.

In vaile raurilor ale caror ape scad mult in timpul varii se instaleaza iazuri; se remarca iazul Dracsani instalat pe valea raului Sitna.

Diferentierile climatice din cele trei subunitati ale Podisului Moldovei aparute pe fondul general al climatului de dealuri sunt:

- in Podisul Sucevei: influente baltice, temperaturi medii anuale de 6 – 8 gr.C, precipitaii bogate (600 -800 mm/an), ierni prelungite;
- in Campia Moldovei: se interfereaza influentele baltice cu cele de ariditate, temperaturi medii anuale de 8 – 9 gr.C, precipitatii 400 – 500 mm/an, bate Crivatul ( vant geros);
- in Podisul Barladului: influente est-europene de (de ariditate), temperaturi medii anuale de 8 – 9 gr.C, se accentueaza gradul de conmtinentalism, precipitatii scazut (400 – 500 mm/an), ierni foarte reci, veri fierbinti, secete frecvente

Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia:

- in Podisul Sucevei, climatul de dealuri inalte (cu caracteristicile prezentate mai sus) favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al padurilor de amestec, fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.). Aici se afla rezervatii la Fromoasa si Bosanci.

- in Campia Moldovei si in sudul Podisului Barladului apare silvostepa, intens transformata antropic, cu palcuri de padure (stejar pufos, stejar brumariu. rezervatie: Valea Lunga.

- in partea inalta a Podisului Barladului predomina paduri fag si de amestec cu stejarul.

Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura Podisului Moldovei. Dezvoltarea ei depinde nu numai de lucrari agrotehnice, ci, mai ales de specificul conditiilor naturale. Incercand un paralelism agroclimatic se poate observa:
- graul se cultiva mai ales in Campia Moldovei si in portiunile mai joase din Podisul Barladului;
- porumbul urca ceva mai mult in altitudine, dar se cultiva mai ales in Campia Moldovei si in estul Podisului Barladului, pretandu-se foarte bine in irigatie;
- cultura plantelor tehnice:
- floarea soarelui se cultiva in Campia Moldovei si in Podisul Barladului deoarece este o planta iubitoare de caldura si lumina (termo si heliofila);
- sfecla de zahar solicita un climat mai recesi umed. Sfecla de zahar se cultiva mai ales in Podisul Sucevei si in Culuarul Siretului;
- inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se cultiva mai ales in Podisul Sucevei, alaturi de canepa;
- cultura cartofului: cartoful gaseste conditii prielnice de dezvoltare (clima mai racoroasa si umeda) in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului;
- viticultura – vita de vie are nevoie de caldura si soare, prefera versantii orientali spre sud. Extinse in N, NE si S Podisul Barladului se afla podgorii renumite (podgoria Iasi – Husi si Nicoresti – Ivesti);
- pomicultura — pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante in sudul Podisului Sucevei, Imprejurimile Harlaului, in N Podisului Barladului;
- culturi furajere:
- trifoiul in Podisul Sucevei;
- lucerna in Campia Moldovei;
- sfecla furajera in Podisul Sucevei.

Asezarile urbane din Podisul Modovei sunt:
- Suceava;
- Botosani;
- Radauti;
- Falticeni;
- Siret;
- Solca;
- Iasi;
- Barlad;
- Vaslui;
- Husi;
- Darabani;
- Saveni;
- Harlau;
- Targu Frumos;
- Negrest;
- Beresti;
- Targu-Bujor.

Orasele de tip feudal din Podisul Moldovei atestate de cronici si documente sunt:

- Siret;
- Suceava;
- Botosani;
- Iasi;
- Barlad;
- Husi;
- Harlau.

Orasele din Podisul Moldovei grupate in functie de categoria numerica:

- intre 100.000 – 350.000: Iasi (343.000 locuitori)
- intre 50.000 – 100.000:
- Botosani (126.000 locuitori);
- Suceava (114.000 locuitori);
- Barlad ( 76.000 locuitori);
- Vaslui (74.000 locuitori);

- intre 25.000 – 50.000:
- Radauti;
- Falticeni;
- Dorohoi;
- Husi.

- sub 25.000:
- Siret;
- Solca;
- Darabani;
- Saveni;
- Harlau;
- Targu Frumos;
- Negresti;
- Beresti;
- Targu-Bujor.

Magistrala feroviara Bucuresti – Iasi – Ungeni trece si prin:
- Tecuci;
- Barlad;
- Vaslui.

Din Magistrala Bucuresti – Iasi – Ungeni linii ferate secundare se indreapta spre estul Podisului Moldovei:
- spre Husi;
- spre Falciu.

Zona Podisului Moldovei este deservita de urmatoarele linii aeriene:
- Bucuresti – Iasi;
- Bucuresti – Suceava;
- Bucuresti – Bacau.

Formele de relief din Podisul Sucevei sunt:
Dealuri inalte
Inseuari
Depresiuni
Culoare de vale

si anume:

Dealuri inalte
Ciungi – 688 m
Dragomirnei – 522 m
Ibanesti
Bour
Dealul Mare – 587 m
Cozancea – 265 m

Inseuari
Saua Bucecii
Saua Ruginoasa

Depresiuni
Radauti

Culoare de vale
Culoarul Siretului
Culoarul Moldovei

Ape curgatoare din Podisul Sucevei

Siret
Suceava
Sucevita
Moldova

Formele de  relief Campia Moldovei
Dealuri scunde
Ape curgatoare

Dealuri scunde, de cca. 200 m
Ape curgatoare din Campia Moldovei
Prut
Baseu
Jijia
Sitna
Bahlu

Forme de relief din podisul Barladului
Dealuri Inalte
Dealuri joase
si anume
Dealuri inalte
Podisul Central Moldovenesc
Dorosan – 561 m
Tansa – 466 m
Colinele Tutovei
Dealurile Falciului – 336 m

Dealuri joase
Podisul Covurlui – 228 m
Depresiunea Elanului – 200 m

Ape curgatoare din Podisul Barladului
Barlad
Crasna
Vaslui
Racova
Tutova
Zeletin
Jijia
Prut
Covurlui

sursa: http://www.geocities.com/dmarioara/subpodmo.htm

Este un important centru de viata economica din Moldova, datând din timpul orânduirii feudale, care mai întâi s-a dezvoltat ca o asezare cu caracter agricol fiind proprietatea difericilor feudali locali sau venici din alta parte.

Economic::  Onestiul s-a dezvoltat ca un centru economic mestesugaresc si comercial, devenind târg în locul vechiului târg Trotus datorita asezarii sale prielnice la întâlnirea drumurilor comerciale.

Dezvoltarea acestuia a fost un proces de lunga durata, având ca obiect vânzarea produselor agricole, comercul cu lemnele si o gazarie. Prin anul 1842 se construieste moara de piatra din centrul orasului Onesti, la care au lucrat robii de pe mosia mosierului Aslan, apoi alte mori mici de apa.
Au existat doua velnice boieresti de fabricat tuica din cereale, precum si doua ateliere de fierarie si doua hanuri pentru desfacerea produselor alcoolice fabricate în zona. La începutul secolului XX iau fiinta diferite exploatari forestiere cu sediul în Onesti.

La începutul anilor 50 începe dezvoltarea industriala a Onestiului.
În anul 1952, comuna Onesti este declarata oras, iar în anul 1968 orasul Onesti este declarat municipiu În anul 1956 sunt puse în functiune primele instalatii la Rafinaria Onesti si Termocentrala Borzesti.

În anul 1960 sunt puse în functiune primele instalatii la Uzina Chimica, iar în anul 1962 primele instalatii la Uzina de Cauciuc.

În anul 1974 este pusa în functiune Întreprinderea de Utilaj Chimic Borzesti. De asemenea, în municipiul Onesti s-au mai construit Fabrica de Produse Lactate (1977), Fabrica de Pâine (1978), Fabrica de Confectii (1976). Toate acestea au dus la transformarea municipiului Onesti într-un puternic centru industrial.

ÃŽn aceasta perioada au fost construite 5 licee, 7 scoli generale, 12 gradinite, un spital municipal cu 824 paturi, un leagan de copii, 6 crese, un hotel de 226 locuri si peste 19000 de apartamente.

Actuala bibliotecã municipalã “Radu Rosetti” continuã activitatea Societãtii Culturale “Cosânzeana” constituitã în 1936. ÃŽn perioada comunistã biblioteca a functionat într-un spatiu impropriu, în câteva apartamente de pe strada Radu R. Rosetti (fosta Progresului). Cu toate disfunctionalitãtile generate de conditiile impuse de sistemul trecut, prin eforturile personalului, fondul de carte si serviciile oferite s-au îmbunãtãtit constant. Dupã revolutie a urmat o perioadã în care s-au organizat manifestãri de amploare alãturi de cele intrate în traditia bibliotecii: simpozioane, auditii muzicale, conferinte, lansãri de carte, expozitii documentare, proiectii video si altele. ÃŽn 1996 s-a început constructia noii clãdiri dându-se în folosintã in iunie 2001. Rezultatul este cea mai modernã bibliotecã din tarã si una dintre cele mai moderne din Europa, având servicii de înaltã calitate: împrumut de cãrti, acces la Internet, proiecte culturale.

Casa de Culturã a Sindicatelor si-a început activitatea în 1959, în actuala clãdire functionând de la 15 decembrie 1967. ÃŽn cadrul acestei institutii functioneazã sectii de muzicã, teatru, dans, cinematografie. Membrii acestor sectii au reusit sã câstige numeroase distinctii în concursurile de profil. Cele mai bune rezultate au fost obtinute de sectia de muzicã condusã de compozitorul Eugen Bertea. Astfel, scena Casei de Cultura a fost rampa de lansare pentru numerosi artisti care au obtinut si recunoasterea nationalã. Iî amintim pe Carmen Radulescu, Romeo Ifrim, Loredana Groza, Teodora Enache, Cristina Spãtaru. Anual, la Onesti se organizeazã Concursul International de Muzicã pentru Copii “Ti Amo”, care reuneste, în afarã de participanti, mari personalitãti ale muzicii românesti.

Fundatia George Calinescu se ocupã cu organizarea de momente aniversare si simpozioane, lansãri de carti, expozitii de picturã si graficã, organizarea de manifestãri culturale cu ocazia unor momente de aniversare. Activitãtile fundatiei sunt manifestarea anualã “Zilele culturii cãlinesciene”, expozitia permanentã “Univers cãlinescian”, editarea revistei “Jurnalul literar”, recitalul “Poetul în cetate”, colocviul “Trotus – entitate istoricã”.

Cea mai importantã manifestare culturalã a fundatiei este manifestarea anualã “Zilele culturii cãlinesciene”, a cãrei istorie începe în 1969. Apãrutã în 1962 drept Cercul literar “Al. Sahia”, fundatia va cãpãta numele de “Cenaclul G.Cãlinescu” si ulterior va fi înscris în evidenta Uniunii Scriitorilor. ÃŽn timp, Cenaclul obtine anumite premii, are loc publicarea primei culegeri literare proprii si editeazã revista “Jurnalul literar”. Dintre cei care au încurajat initiativa de la “Cenaclul Cãlinescu” din primii ani de activitate au fost: Victor Eftimiu, Marin Preda, St. Augustin Doinas, Ion Caraion, Eugeniu Sperantia, Nina Cassian, Romulus Vulpescu. ÃŽncercãrii de constituire a unui organism de creatie mai puternic i se opun foruri judetene, pânã în martie ’72, când s-a înfiintat Societatea Culturalã “G.Cãlinescu”.

Printre cei care au luat parte în decursul deceniilor de activitate la Zilele Culturii cãlinesciene se întâlnesc: filologul Ioan Micu, criticul N. Georgescu, criticul Al. Piru, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Mircea Zaciu, C-tin. Berdila, Laurentiu Ulici. Un membru activ al Fundatiei a fost încã de la prima editie a Zilelor culturii cãlinesciene, doamna Elisabeta Alice Vera Cãlinescu. Prezenti în orasul nostru au mai fost: Marin Sorescu (iunie 1970), George Pruteanu, Serban Cioculescu, Fanus Neagu, C- tin. Ciopraga, Solomon Marcus, Al. Husar, Gh. Grigurcu, Iorgu Iordan, Gabriel Dimisianu, Al. Paleologu, Nechita Stanescu (iunie 1978), Mircea Cãrtãrescu, Ov. S. Crohmalniceanu, George Balaita, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Andrei Plesu, Al. Zub, Leopoldina Balanuta, Romulus Vulcanescu. Multi dintre ei au participat si au sustinut lucrãri la mai multe editii, devenind personalitãti de bazã în crearea si desfãsurarea acestui fenomen.