Connect with us

STIRI SI NOUTATI

Donație importantă primită de secția ATI a Spitalului din Onești

Published

on

Secția ATI din cadrul Spitalului ”Sfântul Ierarh Doctor Luca” Onești a primit pe data de 17.07.2020, prin donație din partea Organizației Crucea Roșie Română – Filiala Bacău, un sistem de ventilație AEONMED VG 70, cu o valoare de 88.606 lei.


Dispozitivul medical este portabil și este destinat ventilării mecanice a sugarilor, copiilor și adulților. Aparatul combină avantajele unui ventilator flexibil non-invaziv cu cele al unui ventilator invaziv. Dispozitivul are o funcționalitate completă și un design prietenos. Turbina internă a VG70 asigură presiunea necesară a aerului cu un nivel sonor scăzut, și, împreună cu bateriile sale interne, este pregătit pe deplin pentru utilizare mobilă, în cazul urgențelor din afara secției spitalicești.

Echipamentul donat de către Crucea Roșie Română – Filiala Bacău completează tehnica medicală utilizată în lupta pentru combaterea noului coronavirus, Spitalul Municipal din Onești fiind la această dată un centru suport COVID-19 cu resurse umane bine instruite și cu dotări specifice de ultimă generație.

„Le adresez și pe această cale celor de la Crucea Roșie cele mai sincere mulțumiri pentru că ne sunt alături în această luptă, încă de la începutul pandemiei! Prin numeroasele donații și acțiuni de caritate făcute în Onești, voluntarii acestei organizații au alinat suferințele a sute de oameni, dovedind că ne sunt parteneri de încredere solidari cu nevoile comunității noastre!”, a declarat Nicolae Gnatiuc, Primarul Municipiului Onesti.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultura

Biblioteca oneşteană – 90 de ani în pagini de cronică

Published

on

Legenda încă mai plutea peste apele Oituzului şi Trotuşului, când în satele de pe malurile lor, la sfârşit de veac XIX, se iveau primele semne ale dezvoltării mişcării bibliotecare.

Membrii fondatori ai Societăţii culturale „Cosânzeana”

Membrii fondatori ai Societăţii culturale „Cosânzeana”

Ulterior, în 1928, un grup de elevi şi studenţi pasionaţi înfiinţează în Oneşti o societate culturală, numită „Cosânzeana”, care îşi propunea să se ocupe de activitatea de timp liber a tinerilor din comună, prin organizarea unor manifestări cultural-artistice.

Şi cum pe atunci lectura înaripa visele şi construia personalităţi, membrii societăţii înfiinţează curând o bibliotecă, pentru ca toţi tinerii oneşteni să aibă şansa de a citi şi de a cunoaşte. Constituită la început prin donaţiile iniţiatorilor şi mai apoi ale unor importanţi oameni de cultură, cum ar fi pedagogul Grigore Tăbăcaru sau avocatul Cicerone Nechiforescu, biblioteca a continuat să se susţină financiar prin organizarea de spectacole, şezători şi baluri, în care talentul tinerilor era antrenat cu entuziasm în momente artistice gustate de întreaga comunitate.

În deceniul 4 al secolului XX regăsim Societatea „Cosânzeana” şi biblioteca sa implicate, alături de Căminul Cultural, proaspăt înfiinţat, deţinător, la rândul său, al unei biblioteci, în organizarea activităţilor adresate oneştenilor, fie ele de factură artistică: teatru, dans, intrepretare corală, lectură, fie de factură ştiinţifică şi practică: cursuri de scurtă durată pe teme de agricultură, biologie, istorie, etc.

Între anii 1940-1944, activitatea bibliotecii, ca şi a celorlalte tinere instituţii cu misiune culturală se întrerupe, din cauza intrării României în cel de-al doilea Război Mondial. Biblioteca pierde atunci o bună parte din fondul de carte.

După 1948, prin reunirea colecţiilor bibliotecilor Societăţii „Cosânzeana” şi Căminului Cultural, ia naştere, cu un fond de aproximativ 2000 volume, „Biblioteca sătească”, ce funcţiona într-o încăpere a Căminului Cultural, în fapt, fosta Casă Naţională.

Clădirea fostei Case Naţionale; Casa de Cultură până în anul 1968. La parter în dreapta a funcţionat Biblioteca orășenească (1955-1957)

Pe parcurs, spaţiul devine insuficient, iar în 1957 biblioteca se mută în localul şcolii de 7 ani. Aici se înfiinţează pentru prima oară sala de lectură, personalul este calificat, iar caracterul colecţiilor devine enciclopedic.

În 1961, sistematizarea localităţii impune demolarea şcolii, iar biblioteca, acum orăşenească, îşi continuă periplul, dar şi evoluţia, adăpostindu-şi cele 11000 de volume în 3 săli de pe arealul Conacului Aslan, devenit „Casa Pionierilor”. Tot atunci se introduce accesul liber la raft, iar sălii de lectură i se adaugă şi un modul pentru lectura presei.

Dezvoltarea oraşului, infuzia de tineri intelectuali veniţi într-un adevărat exod spre Mecca industriei chimice, hotărâţi să-şi întemeieze aici un rost, pun în faţa bibliotecarilor sarcina de diversificare a  ofertei pentru public, de adaptare a ei la grupele de vârstă.

Acest lucru devine posibil începând cu 1963, când biblioteca se mută într-un sediu mai potrivit, pe str. Progresului, nr. 1, unde ocupă iniţial 3  apartamente, în care funcţionează două secţii: una pentru adulţi şi alta pentru copii, plus o sală de lectură.

În 1968, biblioteca, devenită municipală, înregistrează aprox. 39000 volume şi este tot mai vizibilă în spaţiul cultural oneştean.

1970 este un an de cumpănă în istoria bibliotecii. O hotărâre arbitrară desfiinţează trei biblioteci municipale din ţară, printre care şi pe cea din Oneşti.

Cu sprijinul academicianului Miron Constantinescu şi prin susţinerea organelor locale, biblioteca oneşteană îşi redeschide porţile în februarie 1971, ca filială a bibliotecii judeţene, iar în 1972 devine din nou independentă, străduindu-se să recupereze deficitul de cititori şi să-şi recâştige aprecierea în percepţia publică.

Anul 1974 găseşte în bibliotecă 3 bibliotecari şi un mânuitor de carte, care, dincolo de împrumut, se preocupă de completarea colecţiilor, de informare bibliografică, de popularizarea fondului de carte şi publicaţii periodice prin tipărirea de pliante, fluturaşi, buletine de informare bibliografică, notiţe informative.

Momentul de bilanţ din 1978, când biblioteca a devenit semicentenară, reflectă transformările vieţii culturale oneştene în general şi pe cele ale receptării lecturii în special. Mărturie stau cele 72000 de volume şi fişele de lectură ale celor peste 5000 de cititori, expoziţiile  de carte sau de desene, audiţiile sau proiecţiile ce se succed în spaţiul niciodată suficient al celor 5 apartamente, făcând din instituţia noastră un nucleu spiritual care influenţează suflul vital al Oneştiului.

Extinderea oraşului spre zona „Mărăşeşti”, ca şi numărul mare de instituţii şcolare din acest areal, au impus deschiderea, în 1979, a primei filiale a bibliotecii. Intitulată „Cosânzeana”, ca un remember al începuturilor, ea a ocupat, mai întâi, un mic spaţiu în uscătoria unui bloc. Mai târziu, pe măsură ce solicitările au crescut, sediul filialei a fost mutat în spaţii din ce în ce mai mari, mai întâi într-o garsonieră, apoi într-o clădire de birouri.

În deceniul 8 al secolului trecut, bibliotecarii oneşteni sunt implicaţi atât în organizarea de  manifestări profesionale: simpozioane, mese rotunde, ba chiar cursuri de biblioteconomie, cât şi în majoritatea evenimentelor culturale locale, ca parteneri de încredere ai celorlalte entităţi care operează în spaţiul spiritual oneştean. Toate acestea fac din biblioteca oneşteană o prezenţă apreciată la nivel naţional.

După 1990 apar perspective noi generate de descentralizarea tuturor sectoarelor de activitate, inclusiv a celui cultural, de tendinţele de înnoire a paradigmei profesionale, de transferarea accentelor pe misiunea socio-formatoare a bibliotecii. Astfel, în cele 8, acum, apartamente din strada Progresului 1 şi 3 lucrează 11 angajaţi, sunt adăpostite peste 110000 de volume şi sunt oferite spre consultare peste 150000 volume anual. Biblioteca se prezintă cu secţii de împrumut pentru adulţi şi copii, sală de lectură, sală de audiţii şi proiecţii, sală pentru cercurile de şah şi rebus, compartiment de evidenţă şi prelucrare a cărţii, informare bibliografică, Filiala „Cosânzeana”, compartiment de recondiţionare a cărţii, totul pe o suprafaţă nu mai mare de 365 m2.

Mai mult ca oricând, solicitările crescute pentru serviciile bibliotecii evidenţiau lipsa acută de spaţiu şi limitarea posibilităţilor de evoluţie a colecţiilor şi a ofertei culturale.

Ca urmare, după demersuri bine argumentate, mai întâi către factorii de conducere locali, apoi la Guvernul României, conduse cu perseverenţă şi credinţă în izbândă de directorul de atunci al bibliotecii, prof. Mihai Ciobotaru, se aprobă construirea unui nou local de bibliotecă. Lucrările demarează în 1994, iar bibliotecarii încep să vadă cum capătă contur visul lor.

1995 marchează momentul din care identitatea bibliotecii se asociază cu numele scriitorului Radu Rosetti, personalitate culturală inedită prin amalgamul de luciditate şi pragmatism, pe de o parte, de autenticitate şi bonomie pe de altă parte, prin multitudinea preocupărilor şi prin spiritul său cercetător şi voluntar, care l-au făcut remarcat la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX.

În anii următori, conturându-şi un profil din ce în ce mai proeminent în marea familie a bibliotecilor româneşti, Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” organizează manifestări de amploare naţională, asumându-şi totodată misiunea de stimulare a creativităţii în rândul tineretului. Astfel, iniţiază două concursuri devenite, de-a lungul anilor, naţionale: Concursul de ex-libris şi Concursul de proză scurtă „Radu Rosetti”, ambele adresate tinerei generaţii, ajunse azi la ediţia XXI, respectiv la ediţia XX. Ca o retrospectivă lor neîntrerupte, au fost editate, în anii din urmă, „Antologia concursului de proză scurtă” şi albumul „Două decenii de ex-libris la biblioteca oneşteană”, reunind cele mai reprezentative lucrări din palmaresul celor două competiţii.

Permanenta disponibilitate a personalului  creşte de la an la an numărul utilizatorilor, făcând neîncăpător spaţiul existent.

Năzuinţa bibliotecarilor oneşteni devine realitate în 2001, când Biblioteca se mută în noul său sediu, aflat, poate nu întâmplător, pe terenul deţinut, cândva, de nepotul lui Radu Rosetti, avocatul René Bogdan.

Întreaga activitate se redimensionează, tânăra şi ambiţioasa echipă  transformă  însuşi conceptul de bibliotecă, orientându-l către acela de centru cultural zonal, unde oneştenii sunt întâmpinaţi cu cea mai interesantă, bogată, diversă ofertă culturală.

Ca urmare, în perioada 2006-2009,Biblioteca  „Radu Rosetti” a fost reprezentată în Comisia Naţională a Bibliotecilor de dna directoare prof. Niculina Cozma, participând astfel ‒ împreună cu  alte 22 de instituţii similare de prestigiu din ţară ‒ la încercarea de elaborare a unei strategii naţionale asupra a activităţii de bibliotecă în România.

În anul 2006 se implementează programul informatizat de bibliotecă TINLIB, pentru ca, 10 ani mai târziu, să fie achiziţionată noua sa versiune, sistemul integrat TINREAD. Posibilitatea de a descrie electronic publicaţiile a făcut munca bibliotecarilor mai eficientă şi a înlesnit regăsirea informaţiei. Pentru utilizatori, a însemnat conexiuni mai rapide cu baza de date a bibliotecii, o cunoaştere mai aprofundată a colecţiilor, în total – o mai facilă relaţie cu biblioteca.

Dar chiar dacă Internetul câştigă tot mai mult teren în opţiunile de informare şi de relaxare ale utilizatorilor, în special ale celor tineri, nu încetăm să ne preocupăm şi de cei care rămân fideli cărţii tipărite.

Iubitorii de lectură sunt provocaţi nu doar prin oferta tot mai bogată de documente ori tradiţionalele lansări de carte, ci şi prin proiecte menite să stimuleze latura creativă ascunsă în mai toţi cititorii pasionaţi. Astfel iau naştere Cafeneaua cititorului, dar şi Cercul de biblioterapie, unde se încearcă iniţierea în terapia prin lectură.

Librăria de criză este soluţia ideală pentru miile de volume donate de diverşi cititori instituţiei noastre, dat fiind faptul că doar o mică parte din ele îşi pot găsi loc printre colecţiile bibliotecii. Punerea lor la dispoziţia doritorilor în cadrul unor evenimente deosebite, cum ar fi Nocturna bibliotecilor sau Ziua bibliotecarilor, a fost o idee care a adus bucurie multor cititori de toate vârstele.

O carte pe săptămână a fost timp de câţiva ani rubrică săptămânală la un post de radio local, în cadrul căreia bibliotecarii au făcut recomandări de lectură ascultătorilor, continuând demersul început anterior în mediul virtual, pe blogul bibliotecii, prin prezentarea lunară a unei cărţi.

Proiectul Joc pe-o carte, prin care s-a dorit sensibilizarea comunităţii cu privire la păstrarea curăţeniei în oraş şi a reciclării hârtiei, a adus bibliotecii, prin programul de granturi „Books for youth” iniţiat de Fundaţia „Mereu Aproape”, un pachet de 1500 de cărţi, cuprinzând titluri din literatura clasică românească.

Începând din anul 2002, biblioteca desfăşoară Stagiunea Muzicală, care  oferă melomanilor ocazia întâlnirii cu virtuozi ai artei interpretative ori cu maeştri ai scenei lirice, atât din ţară, cât şi din străinătate.

Un eveniment cu totul deosebit care are loc în fiecare an, începând din 2011, este Nocturna bibliotecilor, care s-a bucurat de un succes extraordinar încă de la prima ediţie, înregistrând de fiecare dată peste 1000 de participanţi, de toate vârstele, ponderea cea mai mare având-o totuşi publicul tânăr. În cadrul evenimentului, sunt nelipsite concertele de muzică clasică şi modernă, expoziţiile de pictură, ateliere de quilling, facepainting, şah, teatrul pentru copii şi multe alte activităţi educative şi recreative totodată.

În perioada vacanţelor de vară, biblioteca aduce în atenţia copiilor diferite ateliere, unde aceştia îşi pot petrece în mod plăcut timpul liber, exersând sau învăţând abilităţi noi. Nelipsite din vacanţele de vară au fost atelierele care i-au provocat pe copii prin activităţi precum: şah, quilling şi origami, limbă germană, limbă franceză, improvizaţii teatrale, videoproiecţie şi lectură, IT,  abilităţi practice, pictură. La aceste ateliere, bibliotecarii au primit un sprijin însemnat de la voluntari, cei ce au găsit bucurie în acest gen de activitate şi care privesc spre instituţia noastră ca spre un loc drag, un loc de care-i leagă amintiri şi poveşti speciale.

De altfel, atelierul de şah, atelierul de conversaţie în limba franceză şi atelierul de teatru sunt deschise pe tot parcursul anului şcolar pentru copii.

Biblioteca a jucat dintotdeauna, alături de şcoală, un rol important în educaţia copiilor şi tinerilor, aşa că am îndreptat o atenţie sporită către activităţile menite să îmbogăţească mintea publicului aflat în perioada de formare.

Alege-ţi profesia! a fost un proiect de mare impact în rândul tinerilor liceeni aflaţi în pragul deciziilor importante de viaţă, prin care s-a urmărit prezentarea unor profesii captivante, poate mai puţin cunoscute sau căutate de ei, dar care să le deschidă perspective şi opţiuni noi.

Proiectul, pe lângă beneficiile imediate aduse unor generaţii de liceeni, a fost un reper pentru alegerea bibliotecii noastre în proiectul Opening Opportunities organizat în parteneriat cu BIBLIONET, TechSoup România şi Microsoft România, proiect educaţional de orientare în carieră a tinerilor IT-işti, cu debut în luna noiembrie 2013.

Ne-am aflat atunci printre cele 10 biblioteci româneşti alese să implementeze conceptul de mentorat. Şi pentru că propunerile tinerilor oneşteni au atras atenţia, iar echipele formate în jurul mentorilor au fost capabile să demonstreze capacitatea de a lucra în condiţii reale de producţie şi să finalizeze un produs IT, prin excepţie, biblioteca oneşteană a particiat la următoarele trei ediţii Opening Opportunities.

Anul 2010 aduce în bibliotecile româneşti proiectul „Biblionet – lumea în biblioteca ta!”, implementat de IREX în parteneriat cu ANBPR.

La cea de-a doua şi a treia etapă, destinate înnoirii reţelelor de calculatoare deja existente, a participat şi biblioteca oneşteană, care a fost dotată în 2011 cu 10 calculatoare de ultimă generaţie pentru Sala de Internet din sediul central şi în 2012 cu 6 sisteme de calcul pentru Sala de Internet de la Filiala „Cosânzeana”. De asemenea, cu ocazia fiecărei etape de proiect au fost primite câte o imprimantă, un scanner, un videoproiector şi un ecran de proiecţie.

În ceea ce priveşte instruirea personalului, cea mai mare parte dintre bibliotecari au participat la cursurile organizate prin progamul „Biblionet – lumea în biblioteca ta!”, care au fost numeroase, captivante şi diverse.  Au absolvit cursurile: „Pregătire IT şi management al calculatoarelor cu internet pentru public”, „Noi servicii de bibliotecă”,  „Promovare Web 2.0 în biblioteci” 22 de bibliotecari sau operatori date. Biblioteca a fost prezentă  la Conferinţa TechCamp în 2011, la „Centrul de excelenţă pentru servicii oferite adulţilor” în 2013  şi la Conferinţa Internaţională a Bibliotecarilor Traineri, cu tema „Biblioteca publică – spaţiu de învăţare pe tot parcursul vieţii”, în 2014. Prezenţa oneşteană nu a lipsit nici la Conferinţa finală a programului Biblionet, „Future Libraries”, care s-a desfăşurat sub denumirea „Future Communities Open Innovation Fair”.

Biblionet a fost cu adevărat o ocazie fructificată pentru înnoirea bibliotecii, atât în ceea ce priveşte dotările IT ori serviciile oferite utilizatorilor, cât şi în ceea priveşte mentalitatea personalului.

În anul 2011, doamna directoare prof. Elena Şerbu a fost prezentă la stagiul intitulat Resurse audiovizuale în  biblioteci”, desfăşurat de Casa Culturilor Lumii din Paris. Alături de alţi 11 participanţi selectaţi din Europa, Africa şi Asia care au vorbit despre specificul activităţii lor, domnia sa a prezentat  la Biblioteca Naţională a Franţei şi la Centrul Cultural „Georges Pompidou” experienţa instituţiei noastre, pentru ca, tot prin glasul său, în anul 2014, la cea de a 80-a conferinţă IFLA de la Lyon-Paris, să fie făcut cunoscut unui auditoriu de cel mai înalt nivel profesional ansamblul proiectelor şi activităţilor dedicate tinerilor în biblioteca oneşteană.

Instituţia noastră şi-a câştigat, printre oneşteni, o meritată imagine de furnizor al unor servicii culturale de calitate. Această poziţie n-ar fi putut fi însă validată în timp fără colaborarea permanentă cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, de interes local sau naţional. Prin parteneriatele desfăşurate cu acestea, biblioteca reuşeşte să vină în mod real şi eficient în întâmpinarea nevoilor de informare, educaţie şi dezvoltare personală ale oneştenilor de toate vârtstele şi categoriile sociale.

Instituţiile aflate într-un permanent contact cu biblioteca sunt, în primul rând, şcolile şi liceele oneştene, apoi Societatea Naţională „George Călinescu”, Clubul copiilor, Centrul de servicii sociale „Alexandra”, Centrul Educativ Târgu Ocna, Penitenciarul-Spital Târgu Ocna. Un parteneriat de cursă lungă, la care ţinem foarte mult, este cel cu Academia de Muzică din Cluj-Napoca şi Extensia sa din Piatra Neamţ, care asigură melomanilor acea picătură de încântare pe care o aşteaptă lună de lună, la concertele din Stagiunea Muzicală.

De-a lungul ultimilor ani, şi-au dorit biblioteca drept partener o serie lungă de organizaţii neguvernamentale, dintre care se remarcă: Organizaţia de tineret „Onestin”, Clubul de turism montan „Şandru”, Clubul Artelor „Expresia Ideii”, Asociaţia nevăzătorilor, Cenaclul „George Călinescu”, Asociaţia „Bucuria celor necăjiţi”, Asociaţia culturală „Filomelos”, Comunitatea Elenă din Oneşti, Asociaţia BratOnest, cu proiecte inedite  ce au vizat: muzica corală prin proiectul „Traditional European Songs Singing Together”, cetăţenia activă prin proiectul european „ACT – Active Citizens Learning through Theater”, sau incluziunea socială prin muzică – proiectul European „MusInc”, în care au fost implicaţi şi bibliotecari.

Anul 2016 aduce o nouă secţie în bibliotecă, la iniţiativa domnului director Ionuţ Tenie şi prin efortul financiar al unui sponsor generos. Este vorba despre ludoteca “Tărâmul de joacă şi lectură”, care atrage un segment de public de vârstă foarte mică: 1-7 ani, oferindu-i oportunităţi de dezvoltare prin activităţi  de creaţie, învăţare, inovaţie şi joc.

Evoluţia ascendentă, datorată în primul rând condiţiilor pe care le-a oferit noul sediu, dar şi colectivului care a câştigat competenţe şi s-a orientat continuu spre nou, a făcut ca biblioteca să ocupe primul loc în rândul  instituţiilor de cultură oneştene.

De-a lungul celor 90 de ani, împlinirea nevoilor comunităţii a constituit pentru colectivul bibliotecii – în cea mai mare parte a timpului subdimensionat, o provocare permanentă. Azi, ca şi în trecut, o mână de oameni încearcă să aducă un plus de frumuseţe şi de sens în vieţile celor din jur. Mulţumim tuturor colegilor care au muncit şi au trăit cu acest gând, crezând în destinul, în demnitatea şi în dăinuirea  Bibliotecii oneştene.

Ionuț Tenie – director Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti”

Doina Brumă, Şef Serv. Relaţii cu Publicul

Nicoleta Sălbatecu, bibliotecar

Continue Reading

Sport

REZULTATE DEOSEBITE LA UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE CONCURSURI OFICIALE A FEDERATIEI ROMANE DE ATLETISM

Published

on

Cupa Romaniei- Open Seniori la atletism a avut loc la Bucuresti saptamana trecuta, competitie in care s-a cautat o prima verificare a stadiului in care se prezinta sportivi din loturile olimpice dar si alti spotivi din alte categorii care au obiective serioase ce vizeaza calificarea la jocurile olimpice si la celelalte competitii de varf.
CSM Onesti este liderul la zi al atletismului romanesc, confirmat la Campionatele Nationale indoor din februarie unde s-au castigat 29 de medalii la seniori si tineret. Nivelul ridicat al sectiei a fost demonstrat din nou, reusind sa ne clasam de doua ori pe locul I la 200 m plat cu Alin Anton si la saritura in lungime cu Gabriel Bitan.
De asemenea, au mai urcat pe podium in calitate de vicecampioni Alin Anton la 110 m garduri, Diana Ion la triplusalt si saritura in lungime, Robert Tabacu la aruncarea cu prajina. Sorin Ionescu, o surpriza placuta la 400 m garduri, a obtinut bronzul in prima sa cursa la aceasta proba, la fel ca Andreea Caracuda, bronz cu 12.96 s la 100 m. Mentionam ca Sorin Ionescu a obtinut bronzul si la saritura in lungime, de asemenea, Elena Mitrea a ocupat locul III cu 56.88 m la aruncarea ciocanului, fiind depasita de Bianca Perie si Ana Stanciu.
De remarcat este si progresul constant al celor doua junioare, Ioana Ghinet si Cosmina Varlan, elevele profesorului antrenor “Doru” Teodor Agachi. Cu absentele Iuliei Banaga si Angelei Olineci, ce se pregatesc pentru Nationalele Romaniei, la Cluj, eliminarea din concurs a probelor din stafeta dar si debutul in probele de sprint al campionului Valentin Tanase si Gabriel Tone si accidentarea lui Ionut Honaru, putem spune ca CSM Onesti s-a prezentat conform asteptarilor, cucerind Cupa Romaniei pe echipe.
In aceleasi conditii, pe acelasi stadion – Iolanda Balas, s-au desfasurat Campionatele Nationale de Juniori 3 U 16. Surpriza oferita de sectia numarul 1 a Romaniei, CSM Onesti a venit din partea unor copii de reala perspectiva, adevarate sperante pentru anii ce vin. Andreea Bianca Mocanu a cucerit titlurile de campioana, atat la 100 m plat- 12.61 s, dupa ce castigase si seriile, dar si la 80 m garduri cu 11.96 s, secondata fiind aici de o alta speranta, Monica Raduca cu 12.16 s. De remarcat, foarte aproape de podium, o alta onesteanca, Alesia Bacanu, situata pe locul IV. Putin le-a lipsit onestencelor sa ocupe intreg podiumul!
La statia pilot de la Liceul cu Program Sportiv Braila, condusa de profesor Sica Lazar, s-au mai evidentiat Cosmin Pitulice, medaliat cu bronz la 300 m garduri, el obtinand si locul V la 90 m garduri; Alesia Bacanu, eleva profesoarei Alina Enescu, s-a clasat pe locul III la 300 m garduri. Saritura in lungime a adus Onestiului un alt bronz, cu Monica Raduca, cu o performanta de 5.15 m.
Grupa de aruncatori si-a adjudecat argintul prin Daria Chitu la disc, cu 23.09 m, la fel cealalta eleva a antrenorului Marian Zarcan, Maria Iacob la aruncarea ciocanului cu 51.15 m, pierzand la 2 cm aurul. De remarcat si pozitia Florentinei Szabo, foarte aproape de podium.
Cu aceste rezultate, sigur CSM Onesti este lider si la aceasta categorie de varsta. Sa nu se uite ca liderii de la juniori 3, Vladut Turcu si Valentin Gheosu ( disc si sulita) sunt marii absenti, la aruncarea cu sulita castigandu-se titlul de campion cu 50 m iar Turcu arunca peste 70 m.
Revelatia probei de 400 m garduri este Iarina Ungureanu, eleva pofesoarei Alina Enescu care, desi este junioara 2, cea mai mica competitoare din concurs (nascuta in 2004) a obtinut argintul, cu un rezultat care reprezinta un best performance cu 62.72 s, devansata fiind de o sportiva consacrata la acest nivel, Sanda Belgyan (nascuta in 1992). Ungureanu se anunta o adevarata bijuterie a atletismului romanesc.
La CSM Onesti, profesorul antrenor Teodor Agachi se pare, dupa o selectie severa, ca a ajuns sa formeze o grupa de mare perspectiva, gasind copii din Onesti si imprejurimile Onestiului ce promit performanta. Un antrenor ce a dominat ani buni aruncarile in Romania, promite sa realizeze, impreuna cu directorul Ingrid Istrate, un centru de excelenta cu mult peste ceea ce a avut Romania pana in prezent!

Continue Reading

STIRI SI NOUTATI

Noi lucrări de modernizare a trotuarelor vor începe în mai multe cartiere din Onești

Published

on

Ieri, 06.08.2020, Nicolae Gnatiuc, primarul Municipiului Onești a semnat 2 acorduri cadru ce vizează lucrări de întreţinere a trotuarelor din oraș. În cadrul acestora la începutul săptămânii viitoare vor demara, în prima fază, lucrările la trei contracte subsecvente, ce vizează următoarele:
–  Acord cadru 798/06.08.2020, CTRS 1: Cartier Mal;
– Acord cadru 799/06.08.2020, CTRS 1: Bd-ul Mărăşeşti
– Acord cadru 799/06.08.2020, CTRS 2: Cartier TC

„Pe măsură ce lucrările înaintează, vor fi deschise alte contracte subsecvente, pentru ca, la final, să fie modernizate trotuarele în întreg municipiul Onești”, a declarat edilul municipiului.

Continue Reading

Trending