De mai bine de un an, Federația Română de Gimnastică și CSM Onești caută în zadar bani ca să renoveze baza sportivă din orașul din care a plecat cea mai valoroasă gimnastă a României – Nadia Comăneci. Cele două foruri vor să construiască și un muzeu dedicat multiplei campioane. Statul spune că nu are bani.
Într-un reportaj Țară în Service pe Europa Liberă România arată starea proastă în care se află baza sportivă, de fapt, starea proastă în care se află sportul românesc.
Pe 26 iulie vor începe Jocurile Olimpice. De ce nu mai e România în top la Olimpiade?
Pentru că plouă prin acoperișul sălii de lupte de la Clubul Sportiv Municipal (CSM) din Onești. Ca să nu se mai adune apa, au fost montate burlane și în interior.
În același oraș, la Liceul Sportiv „Nadia Comăneci” nu există teren de sport. E doar o sală interioară.
Campionatul Național de Ciclism al României se ține în Bulgaria.
Nici măcar o singură sală la standarde internaționale pentru curse de atletism in-door nu există în țară.
Pereții sălii de gimnastică de la cel mai mare complex sportiv olimpic din țară (Izvorani) au infiltrații. Scara e pe cale să se dărâme și, de fiecare dată când se anunță ploi, muncitorii pun husa pe bârna din depozit și aduc provizia de găleți.
Echipa de haltere de la Onești se antrenează de zeci de ani într-o cameră de 25-30 de metri pătrați.
Bucureștiul are trei bazine olimpice. Budapesta are peste 400.
Acestea sunt doar câteva exemple din reportajul realizat de Europa Liberă România.
Sala de gimnastică în care s-a antrenat Nadia Comăneci nu a mai beneficiat de reparații capitale de decenii.
Nadia Comăneci era la grădiniță, la Onești, când a început să practice gimnastica și a fost descoperită de antrenorul Marcel Duncan.
Clubul sportiv din oraș se numea atunci „Asociația Sportivă Flacăra”.
Era 1966. Cu numai un an înainte, autoritățile comuniste de stat schimbaseră numele Oneștiului în Gheorghe-Gheorghiu-Dej, după cel care fusese până în martie 1965, secretarul Partidului Comunist.
Liderii politici hotărâseră să facă un mare combinat chimic în mica urbe din județul Bacău, așa că inginerii și muncitorii veneau în oraș din toată țara.
Printre cei proaspăt veniți în oraș, erau și doi profesori de sport, viitorii antrenori ai Nadiei Comăneci: soții Béla și Martha Károlyi.
Prima sală de sport construită la Onești a fost cea de atletică grea (lupte), iar apoi, la finalul anilor 60, s-a terminat de făcut și sala de gimnastică.
Astăzi, ambele săli au nevoie de reparații capitale, spune președinta Clubului Sportiv Onești, Ingrid Istrate. Sălile nu au fost consolidate niciodată în aproape 50 de ani. În sala de lupte plouă, așa încât clubul a pus burlane pe interior pentru ca apa să nu cadă direct pe sportivi.
Instalațiile sanitare au vechimea sălii, mai spune președinta clubului.
De asemenea, este nevoie de instalații noi de încălzire, ventilație, precum și de alte geamuri.
În spatele sălii de gimnastică, sunt cazați sportivii, printre care componentele lotului olimpic de junioare la gimnastică. Fetele stau câte trei în cameră, iar în cei nici 12 metri pătrați nu există birou, deși fetele locuiesc la club tot anul.
Sunt doar câteva probleme pentru care președinta CSM Onești, Ingrid Istrate, și șefa Federației Române de Gimnastică, Carmencita Constantin, au făcut încă de anul trecut un plan de renovare a bazei CSM Onești și de construire a unui muzeu, pentru care încă nu au fonduri.
Sursă foto: CSM Onești