Pe 22 februarie, credincioşii romano-catolici sărbătoresc Miercurea Cenuşii, care reprezintă prima zi a Postului Mare. Sărbătoarea a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare.
Denumirea „Miercurea Cenuşii” se datorează obiceiului ca ramurile de salcie (palmier, măslin sau de alt arbore) sfinţite cu ocazia Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit icoanele şi statuile din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie aduse la biserica spre a fi arse. Cenuşa lor se foloseşte la ieşirea de la slujbă, presărându-se pe fruntea credincioşilor, în timp ce preotul spune: „Adu-ţi aminte, omule, că din ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza, 3,19), cuvintele pe care Dumnezeu i le-a spus lui Adam cu ocazia izgonirii sale din Rai.
Satele catolice din Moldova au diverse obiceiuri care ţin de Lăsatul Secului de Postul Mare. Manifestarea incepe intr-o zi de duminica si se incheie marti seara, la miezul noptii, atunci cand clopotele bisericilor vestesc intruparea petrecerilor de tot felul si, mai ales, a ospetelor imbelsugate, cu cele mai imbietoare mancaruri si bauturi, numite „de frupt” sau „de dulce”. „Tineretul, ca si cei mai inaintati in varsta, vazand ca s-a apropiat Postul Mare, in decursul caruia trebuie sa se abtie de la orisice petrecere si desfatare…, cauta ca sa faca joc, sa manance tot felul de bucate si sa petreaca, cat se poate de bine.”
Marti, petrecerile capatau o amploare fara precedent. Sta marturie si faptul ca in momentul in care manifestarile folclorice de acest gen s-au restrans, „Martea grasa” le-a cumulat pe toate. Dupa cum indica si numele pe care il poarta, aceasta zi era ultima in care se faceau excese alimentare si bahice, ca si petreceri de tot felul. Vatafii, calfele ori caimacanii, cum erau numiti cei doi sau patru flacai, alesi de obstea confratilor pentru a organiza „Jocul” de la „Lasatul Secului”, angajau muzica cea mai indragita si pregateau locurile de desfasurare a petrecerii. In functie de starea vremii, acestea puteau fi „medeanul” satului, „tapsanul” de langa biserica, „sura” sau casa unui gospodar, carciuma care oferea cele mai bune conditii. Petrecerile erau cunoscute sub denumiri ca „Hora celor mari”, „Hora flacailor”, „Hora de trei zile”, „Jocul tinerilor”, „Jocul de la biserica”.
În acest an, Paștele Catolic se sărbătorește pe 9 aprilie, cu o săptămână mai devreme decât Paștele Ortodox.