Connect with us

Cultura

Recital de pian la Biblioteca Rosetti din Onești

Published

on

Cultura

Biblioteca oneşteană – 90 de ani în pagini de cronică

Published

on

Legenda încă mai plutea peste apele Oituzului şi Trotuşului, când în satele de pe malurile lor, la sfârşit de veac XIX, se iveau primele semne ale dezvoltării mişcării bibliotecare.

Membrii fondatori ai Societăţii culturale „Cosânzeana”

Membrii fondatori ai Societăţii culturale „Cosânzeana”

Ulterior, în 1928, un grup de elevi şi studenţi pasionaţi înfiinţează în Oneşti o societate culturală, numită „Cosânzeana”, care îşi propunea să se ocupe de activitatea de timp liber a tinerilor din comună, prin organizarea unor manifestări cultural-artistice.

Şi cum pe atunci lectura înaripa visele şi construia personalităţi, membrii societăţii înfiinţează curând o bibliotecă, pentru ca toţi tinerii oneşteni să aibă şansa de a citi şi de a cunoaşte. Constituită la început prin donaţiile iniţiatorilor şi mai apoi ale unor importanţi oameni de cultură, cum ar fi pedagogul Grigore Tăbăcaru sau avocatul Cicerone Nechiforescu, biblioteca a continuat să se susţină financiar prin organizarea de spectacole, şezători şi baluri, în care talentul tinerilor era antrenat cu entuziasm în momente artistice gustate de întreaga comunitate.

În deceniul 4 al secolului XX regăsim Societatea „Cosânzeana” şi biblioteca sa implicate, alături de Căminul Cultural, proaspăt înfiinţat, deţinător, la rândul său, al unei biblioteci, în organizarea activităţilor adresate oneştenilor, fie ele de factură artistică: teatru, dans, intrepretare corală, lectură, fie de factură ştiinţifică şi practică: cursuri de scurtă durată pe teme de agricultură, biologie, istorie, etc.

Între anii 1940-1944, activitatea bibliotecii, ca şi a celorlalte tinere instituţii cu misiune culturală se întrerupe, din cauza intrării României în cel de-al doilea Război Mondial. Biblioteca pierde atunci o bună parte din fondul de carte.

După 1948, prin reunirea colecţiilor bibliotecilor Societăţii „Cosânzeana” şi Căminului Cultural, ia naştere, cu un fond de aproximativ 2000 volume, „Biblioteca sătească”, ce funcţiona într-o încăpere a Căminului Cultural, în fapt, fosta Casă Naţională.

Clădirea fostei Case Naţionale; Casa de Cultură până în anul 1968. La parter în dreapta a funcţionat Biblioteca orășenească (1955-1957)

Pe parcurs, spaţiul devine insuficient, iar în 1957 biblioteca se mută în localul şcolii de 7 ani. Aici se înfiinţează pentru prima oară sala de lectură, personalul este calificat, iar caracterul colecţiilor devine enciclopedic.

În 1961, sistematizarea localităţii impune demolarea şcolii, iar biblioteca, acum orăşenească, îşi continuă periplul, dar şi evoluţia, adăpostindu-şi cele 11000 de volume în 3 săli de pe arealul Conacului Aslan, devenit „Casa Pionierilor”. Tot atunci se introduce accesul liber la raft, iar sălii de lectură i se adaugă şi un modul pentru lectura presei.

Dezvoltarea oraşului, infuzia de tineri intelectuali veniţi într-un adevărat exod spre Mecca industriei chimice, hotărâţi să-şi întemeieze aici un rost, pun în faţa bibliotecarilor sarcina de diversificare a  ofertei pentru public, de adaptare a ei la grupele de vârstă.

Acest lucru devine posibil începând cu 1963, când biblioteca se mută într-un sediu mai potrivit, pe str. Progresului, nr. 1, unde ocupă iniţial 3  apartamente, în care funcţionează două secţii: una pentru adulţi şi alta pentru copii, plus o sală de lectură.

În 1968, biblioteca, devenită municipală, înregistrează aprox. 39000 volume şi este tot mai vizibilă în spaţiul cultural oneştean.

1970 este un an de cumpănă în istoria bibliotecii. O hotărâre arbitrară desfiinţează trei biblioteci municipale din ţară, printre care şi pe cea din Oneşti.

Cu sprijinul academicianului Miron Constantinescu şi prin susţinerea organelor locale, biblioteca oneşteană îşi redeschide porţile în februarie 1971, ca filială a bibliotecii judeţene, iar în 1972 devine din nou independentă, străduindu-se să recupereze deficitul de cititori şi să-şi recâştige aprecierea în percepţia publică.

Anul 1974 găseşte în bibliotecă 3 bibliotecari şi un mânuitor de carte, care, dincolo de împrumut, se preocupă de completarea colecţiilor, de informare bibliografică, de popularizarea fondului de carte şi publicaţii periodice prin tipărirea de pliante, fluturaşi, buletine de informare bibliografică, notiţe informative.

Momentul de bilanţ din 1978, când biblioteca a devenit semicentenară, reflectă transformările vieţii culturale oneştene în general şi pe cele ale receptării lecturii în special. Mărturie stau cele 72000 de volume şi fişele de lectură ale celor peste 5000 de cititori, expoziţiile  de carte sau de desene, audiţiile sau proiecţiile ce se succed în spaţiul niciodată suficient al celor 5 apartamente, făcând din instituţia noastră un nucleu spiritual care influenţează suflul vital al Oneştiului.

Extinderea oraşului spre zona „Mărăşeşti”, ca şi numărul mare de instituţii şcolare din acest areal, au impus deschiderea, în 1979, a primei filiale a bibliotecii. Intitulată „Cosânzeana”, ca un remember al începuturilor, ea a ocupat, mai întâi, un mic spaţiu în uscătoria unui bloc. Mai târziu, pe măsură ce solicitările au crescut, sediul filialei a fost mutat în spaţii din ce în ce mai mari, mai întâi într-o garsonieră, apoi într-o clădire de birouri.

În deceniul 8 al secolului trecut, bibliotecarii oneşteni sunt implicaţi atât în organizarea de  manifestări profesionale: simpozioane, mese rotunde, ba chiar cursuri de biblioteconomie, cât şi în majoritatea evenimentelor culturale locale, ca parteneri de încredere ai celorlalte entităţi care operează în spaţiul spiritual oneştean. Toate acestea fac din biblioteca oneşteană o prezenţă apreciată la nivel naţional.

După 1990 apar perspective noi generate de descentralizarea tuturor sectoarelor de activitate, inclusiv a celui cultural, de tendinţele de înnoire a paradigmei profesionale, de transferarea accentelor pe misiunea socio-formatoare a bibliotecii. Astfel, în cele 8, acum, apartamente din strada Progresului 1 şi 3 lucrează 11 angajaţi, sunt adăpostite peste 110000 de volume şi sunt oferite spre consultare peste 150000 volume anual. Biblioteca se prezintă cu secţii de împrumut pentru adulţi şi copii, sală de lectură, sală de audiţii şi proiecţii, sală pentru cercurile de şah şi rebus, compartiment de evidenţă şi prelucrare a cărţii, informare bibliografică, Filiala „Cosânzeana”, compartiment de recondiţionare a cărţii, totul pe o suprafaţă nu mai mare de 365 m2.

Mai mult ca oricând, solicitările crescute pentru serviciile bibliotecii evidenţiau lipsa acută de spaţiu şi limitarea posibilităţilor de evoluţie a colecţiilor şi a ofertei culturale.

Ca urmare, după demersuri bine argumentate, mai întâi către factorii de conducere locali, apoi la Guvernul României, conduse cu perseverenţă şi credinţă în izbândă de directorul de atunci al bibliotecii, prof. Mihai Ciobotaru, se aprobă construirea unui nou local de bibliotecă. Lucrările demarează în 1994, iar bibliotecarii încep să vadă cum capătă contur visul lor.

1995 marchează momentul din care identitatea bibliotecii se asociază cu numele scriitorului Radu Rosetti, personalitate culturală inedită prin amalgamul de luciditate şi pragmatism, pe de o parte, de autenticitate şi bonomie pe de altă parte, prin multitudinea preocupărilor şi prin spiritul său cercetător şi voluntar, care l-au făcut remarcat la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX.

În anii următori, conturându-şi un profil din ce în ce mai proeminent în marea familie a bibliotecilor româneşti, Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” organizează manifestări de amploare naţională, asumându-şi totodată misiunea de stimulare a creativităţii în rândul tineretului. Astfel, iniţiază două concursuri devenite, de-a lungul anilor, naţionale: Concursul de ex-libris şi Concursul de proză scurtă „Radu Rosetti”, ambele adresate tinerei generaţii, ajunse azi la ediţia XXI, respectiv la ediţia XX. Ca o retrospectivă lor neîntrerupte, au fost editate, în anii din urmă, „Antologia concursului de proză scurtă” şi albumul „Două decenii de ex-libris la biblioteca oneşteană”, reunind cele mai reprezentative lucrări din palmaresul celor două competiţii.

Permanenta disponibilitate a personalului  creşte de la an la an numărul utilizatorilor, făcând neîncăpător spaţiul existent.

Năzuinţa bibliotecarilor oneşteni devine realitate în 2001, când Biblioteca se mută în noul său sediu, aflat, poate nu întâmplător, pe terenul deţinut, cândva, de nepotul lui Radu Rosetti, avocatul René Bogdan.

Întreaga activitate se redimensionează, tânăra şi ambiţioasa echipă  transformă  însuşi conceptul de bibliotecă, orientându-l către acela de centru cultural zonal, unde oneştenii sunt întâmpinaţi cu cea mai interesantă, bogată, diversă ofertă culturală.

Ca urmare, în perioada 2006-2009,Biblioteca  „Radu Rosetti” a fost reprezentată în Comisia Naţională a Bibliotecilor de dna directoare prof. Niculina Cozma, participând astfel ‒ împreună cu  alte 22 de instituţii similare de prestigiu din ţară ‒ la încercarea de elaborare a unei strategii naţionale asupra a activităţii de bibliotecă în România.

În anul 2006 se implementează programul informatizat de bibliotecă TINLIB, pentru ca, 10 ani mai târziu, să fie achiziţionată noua sa versiune, sistemul integrat TINREAD. Posibilitatea de a descrie electronic publicaţiile a făcut munca bibliotecarilor mai eficientă şi a înlesnit regăsirea informaţiei. Pentru utilizatori, a însemnat conexiuni mai rapide cu baza de date a bibliotecii, o cunoaştere mai aprofundată a colecţiilor, în total – o mai facilă relaţie cu biblioteca.

Dar chiar dacă Internetul câştigă tot mai mult teren în opţiunile de informare şi de relaxare ale utilizatorilor, în special ale celor tineri, nu încetăm să ne preocupăm şi de cei care rămân fideli cărţii tipărite.

Iubitorii de lectură sunt provocaţi nu doar prin oferta tot mai bogată de documente ori tradiţionalele lansări de carte, ci şi prin proiecte menite să stimuleze latura creativă ascunsă în mai toţi cititorii pasionaţi. Astfel iau naştere Cafeneaua cititorului, dar şi Cercul de biblioterapie, unde se încearcă iniţierea în terapia prin lectură.

Librăria de criză este soluţia ideală pentru miile de volume donate de diverşi cititori instituţiei noastre, dat fiind faptul că doar o mică parte din ele îşi pot găsi loc printre colecţiile bibliotecii. Punerea lor la dispoziţia doritorilor în cadrul unor evenimente deosebite, cum ar fi Nocturna bibliotecilor sau Ziua bibliotecarilor, a fost o idee care a adus bucurie multor cititori de toate vârstele.

O carte pe săptămână a fost timp de câţiva ani rubrică săptămânală la un post de radio local, în cadrul căreia bibliotecarii au făcut recomandări de lectură ascultătorilor, continuând demersul început anterior în mediul virtual, pe blogul bibliotecii, prin prezentarea lunară a unei cărţi.

Proiectul Joc pe-o carte, prin care s-a dorit sensibilizarea comunităţii cu privire la păstrarea curăţeniei în oraş şi a reciclării hârtiei, a adus bibliotecii, prin programul de granturi „Books for youth” iniţiat de Fundaţia „Mereu Aproape”, un pachet de 1500 de cărţi, cuprinzând titluri din literatura clasică românească.

Începând din anul 2002, biblioteca desfăşoară Stagiunea Muzicală, care  oferă melomanilor ocazia întâlnirii cu virtuozi ai artei interpretative ori cu maeştri ai scenei lirice, atât din ţară, cât şi din străinătate.

Un eveniment cu totul deosebit care are loc în fiecare an, începând din 2011, este Nocturna bibliotecilor, care s-a bucurat de un succes extraordinar încă de la prima ediţie, înregistrând de fiecare dată peste 1000 de participanţi, de toate vârstele, ponderea cea mai mare având-o totuşi publicul tânăr. În cadrul evenimentului, sunt nelipsite concertele de muzică clasică şi modernă, expoziţiile de pictură, ateliere de quilling, facepainting, şah, teatrul pentru copii şi multe alte activităţi educative şi recreative totodată.

În perioada vacanţelor de vară, biblioteca aduce în atenţia copiilor diferite ateliere, unde aceştia îşi pot petrece în mod plăcut timpul liber, exersând sau învăţând abilităţi noi. Nelipsite din vacanţele de vară au fost atelierele care i-au provocat pe copii prin activităţi precum: şah, quilling şi origami, limbă germană, limbă franceză, improvizaţii teatrale, videoproiecţie şi lectură, IT,  abilităţi practice, pictură. La aceste ateliere, bibliotecarii au primit un sprijin însemnat de la voluntari, cei ce au găsit bucurie în acest gen de activitate şi care privesc spre instituţia noastră ca spre un loc drag, un loc de care-i leagă amintiri şi poveşti speciale.

De altfel, atelierul de şah, atelierul de conversaţie în limba franceză şi atelierul de teatru sunt deschise pe tot parcursul anului şcolar pentru copii.

Biblioteca a jucat dintotdeauna, alături de şcoală, un rol important în educaţia copiilor şi tinerilor, aşa că am îndreptat o atenţie sporită către activităţile menite să îmbogăţească mintea publicului aflat în perioada de formare.

Alege-ţi profesia! a fost un proiect de mare impact în rândul tinerilor liceeni aflaţi în pragul deciziilor importante de viaţă, prin care s-a urmărit prezentarea unor profesii captivante, poate mai puţin cunoscute sau căutate de ei, dar care să le deschidă perspective şi opţiuni noi.

Proiectul, pe lângă beneficiile imediate aduse unor generaţii de liceeni, a fost un reper pentru alegerea bibliotecii noastre în proiectul Opening Opportunities organizat în parteneriat cu BIBLIONET, TechSoup România şi Microsoft România, proiect educaţional de orientare în carieră a tinerilor IT-işti, cu debut în luna noiembrie 2013.

Ne-am aflat atunci printre cele 10 biblioteci româneşti alese să implementeze conceptul de mentorat. Şi pentru că propunerile tinerilor oneşteni au atras atenţia, iar echipele formate în jurul mentorilor au fost capabile să demonstreze capacitatea de a lucra în condiţii reale de producţie şi să finalizeze un produs IT, prin excepţie, biblioteca oneşteană a particiat la următoarele trei ediţii Opening Opportunities.

Anul 2010 aduce în bibliotecile româneşti proiectul „Biblionet – lumea în biblioteca ta!”, implementat de IREX în parteneriat cu ANBPR.

La cea de-a doua şi a treia etapă, destinate înnoirii reţelelor de calculatoare deja existente, a participat şi biblioteca oneşteană, care a fost dotată în 2011 cu 10 calculatoare de ultimă generaţie pentru Sala de Internet din sediul central şi în 2012 cu 6 sisteme de calcul pentru Sala de Internet de la Filiala „Cosânzeana”. De asemenea, cu ocazia fiecărei etape de proiect au fost primite câte o imprimantă, un scanner, un videoproiector şi un ecran de proiecţie.

În ceea ce priveşte instruirea personalului, cea mai mare parte dintre bibliotecari au participat la cursurile organizate prin progamul „Biblionet – lumea în biblioteca ta!”, care au fost numeroase, captivante şi diverse.  Au absolvit cursurile: „Pregătire IT şi management al calculatoarelor cu internet pentru public”, „Noi servicii de bibliotecă”,  „Promovare Web 2.0 în biblioteci” 22 de bibliotecari sau operatori date. Biblioteca a fost prezentă  la Conferinţa TechCamp în 2011, la „Centrul de excelenţă pentru servicii oferite adulţilor” în 2013  şi la Conferinţa Internaţională a Bibliotecarilor Traineri, cu tema „Biblioteca publică – spaţiu de învăţare pe tot parcursul vieţii”, în 2014. Prezenţa oneşteană nu a lipsit nici la Conferinţa finală a programului Biblionet, „Future Libraries”, care s-a desfăşurat sub denumirea „Future Communities Open Innovation Fair”.

Biblionet a fost cu adevărat o ocazie fructificată pentru înnoirea bibliotecii, atât în ceea ce priveşte dotările IT ori serviciile oferite utilizatorilor, cât şi în ceea priveşte mentalitatea personalului.

În anul 2011, doamna directoare prof. Elena Şerbu a fost prezentă la stagiul intitulat Resurse audiovizuale în  biblioteci”, desfăşurat de Casa Culturilor Lumii din Paris. Alături de alţi 11 participanţi selectaţi din Europa, Africa şi Asia care au vorbit despre specificul activităţii lor, domnia sa a prezentat  la Biblioteca Naţională a Franţei şi la Centrul Cultural „Georges Pompidou” experienţa instituţiei noastre, pentru ca, tot prin glasul său, în anul 2014, la cea de a 80-a conferinţă IFLA de la Lyon-Paris, să fie făcut cunoscut unui auditoriu de cel mai înalt nivel profesional ansamblul proiectelor şi activităţilor dedicate tinerilor în biblioteca oneşteană.

Instituţia noastră şi-a câştigat, printre oneşteni, o meritată imagine de furnizor al unor servicii culturale de calitate. Această poziţie n-ar fi putut fi însă validată în timp fără colaborarea permanentă cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, de interes local sau naţional. Prin parteneriatele desfăşurate cu acestea, biblioteca reuşeşte să vină în mod real şi eficient în întâmpinarea nevoilor de informare, educaţie şi dezvoltare personală ale oneştenilor de toate vârtstele şi categoriile sociale.

Instituţiile aflate într-un permanent contact cu biblioteca sunt, în primul rând, şcolile şi liceele oneştene, apoi Societatea Naţională „George Călinescu”, Clubul copiilor, Centrul de servicii sociale „Alexandra”, Centrul Educativ Târgu Ocna, Penitenciarul-Spital Târgu Ocna. Un parteneriat de cursă lungă, la care ţinem foarte mult, este cel cu Academia de Muzică din Cluj-Napoca şi Extensia sa din Piatra Neamţ, care asigură melomanilor acea picătură de încântare pe care o aşteaptă lună de lună, la concertele din Stagiunea Muzicală.

De-a lungul ultimilor ani, şi-au dorit biblioteca drept partener o serie lungă de organizaţii neguvernamentale, dintre care se remarcă: Organizaţia de tineret „Onestin”, Clubul de turism montan „Şandru”, Clubul Artelor „Expresia Ideii”, Asociaţia nevăzătorilor, Cenaclul „George Călinescu”, Asociaţia „Bucuria celor necăjiţi”, Asociaţia culturală „Filomelos”, Comunitatea Elenă din Oneşti, Asociaţia BratOnest, cu proiecte inedite  ce au vizat: muzica corală prin proiectul „Traditional European Songs Singing Together”, cetăţenia activă prin proiectul european „ACT – Active Citizens Learning through Theater”, sau incluziunea socială prin muzică – proiectul European „MusInc”, în care au fost implicaţi şi bibliotecari.

Anul 2016 aduce o nouă secţie în bibliotecă, la iniţiativa domnului director Ionuţ Tenie şi prin efortul financiar al unui sponsor generos. Este vorba despre ludoteca “Tărâmul de joacă şi lectură”, care atrage un segment de public de vârstă foarte mică: 1-7 ani, oferindu-i oportunităţi de dezvoltare prin activităţi  de creaţie, învăţare, inovaţie şi joc.

Evoluţia ascendentă, datorată în primul rând condiţiilor pe care le-a oferit noul sediu, dar şi colectivului care a câştigat competenţe şi s-a orientat continuu spre nou, a făcut ca biblioteca să ocupe primul loc în rândul  instituţiilor de cultură oneştene.

De-a lungul celor 90 de ani, împlinirea nevoilor comunităţii a constituit pentru colectivul bibliotecii – în cea mai mare parte a timpului subdimensionat, o provocare permanentă. Azi, ca şi în trecut, o mână de oameni încearcă să aducă un plus de frumuseţe şi de sens în vieţile celor din jur. Mulţumim tuturor colegilor care au muncit şi au trăit cu acest gând, crezând în destinul, în demnitatea şi în dăinuirea  Bibliotecii oneştene.

Ionuț Tenie – director Biblioteca Municipală ”Radu Rosetti”

Doina Brumă, Şef Serv. Relaţii cu Publicul

Nicoleta Sălbatecu, bibliotecar

Continue Reading

Cultura

„Centenar dr. Dorin Speranția”

Published

on

By

Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești, vă invită Joi, 20 februarie 2020, ora 17, vă invităm la un eveniment de excepție, „Centenar dr. Dorin Speranția”- o expoziție de fotografie și documente din donația Speranția care face parte din patrimoniul bibliotecii noastre. Vă așteptăm, ca împreună cu dr. Ștefan Neagu jr. care va prezenta această frumoasă întâmplare, să omagiem împreună personalitatea medicului și omului de cultură oneștean Dorin Speranția, să retrăim pasiunile acestui om minunat și să ne înfrumusețăm sufletul cu emoțiile unei comori de documente rare.

Continue Reading

Cultura

„D-ale carnavalului”

Published

on

By

Stagiunea Teatrală organizată de Primăria Municipiului Onești continuă cu piesa lui Ion Luca Caragiale „D-ale carnavalului”, care se va juca pe scena Cinema Capitol joi, 27 februarie 2020, ora 19.00. Spectacolul îi va avea ca protagoniști pe Manuela Hărăbor, Tudorel Filimon, Gabriel Fătu, Dan Tudor și Corina Dănilă.
Vă așteptăm la vreme de seară în compania unor actori FRUMOȘI la o reprezentație ce-o să vă ”teleporteze” în vremurile când Nenea Iancu Caragiale avea de unde să-și găsească inspirația.
Biletele se găsesc la Cinema CAPITOL de miercuri până duminică între orele 13.00 – 20,00.

Sursa: Primaria Municipiului Onesti

Continue Reading

Trending