Pe 7 ianuarie este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament, cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan. Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ioan se încheie perioada sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie. Cu prilejul acestei sărbători, în funcție de regiunea în care trăiesc, românii respectă mai multe tradiții și obiceiuri.
Cele mai importante tradiții și obiceiuri de Sf. Ioan Botezătorul Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească. De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere. În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi. Conform tradiției, după Sfântul Ioan se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot anul.
Cine sunt românii care își serbează onomastica pe 7 ianuarie Cu prilejul sărbătorii Sf. Ioan Botezîtorul, pe data de 7 ianuarie, își celebrează onomastica cei care poartă numele Ioan, Ionuţ, Ion, Ionel, Nelu, Ivan, Jan, Ionică, Jean, Ioniţă, Ioana, Ionela, Oana, Ionica, Nela, Ionelia, Jana, Ionuţa sau Onuţa.
Citește mai mult la: DIGI24
